joi, 27 decembrie 2007
Banesti comuna Fantanele-Traditii si obiceiuri
Etichete:
banesti suceava,
duceava,
fantanele suceava,
judet suceava,
obiceiuri,
stamate suceava,
traditii,
turism
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Jocul caiutiilor
Caiutii sunt intalniti mai in toate satele din
Jocul caiutiilor are o valoare deosebita pentru sateni, fiind unul din cele mai frumoase jocuri.
Tinerii ce formeaza grupurile de caiuti sunt foarte buni dansatori, manifestand prin joc dinamismul si forta vitala a tineretii.
Dansul caiutilor inspira curajul si voinicia,vitejia celor ce plecau sa-si apere hotarele tarii.
.Tricolorul este intotdeauna prezent la costumele caiutilor
Cei care imbraca costumul de caiuti sunt dotati cu capete de cal, confectionate din lemn si imbracate in panza alba venind si cu alte elemente ornamentale (oglinzi, peteala, panglici). Capul de cal este fixat intr-un suport de lemn, de obicei o covata gaurita la mijloc acoperita de o fustanela din panza alba ,peste care se aplica elemente decorative.
Caiutii sunt grupati in cete conduse de un capitan.
Jocul acestor tinerii, care intrepreteaza dansul caiutiilor se desfasoara fata in fata ,radial, in linie si in cerc, sub comanda capitanului , amintindu-ne parca de un atac cavaleresc.
Se spune ca in credintele strabune, calul avea o functie de aparare, si protejare a caselor si a bisericilor de duhurile rele. Astazi jocul caiutiilor este reprezentat nu pentru semnificatiile simbolice ancestrale , ci pentru frumusetea dansului interpretat de tinerii ce imbraca aceste costume.
Jocul ursului
Pregatirea costumului de urs pentru mascarada de Anul Nou se face din timp, cu o deosebita minutiozitate, capul de urs este confectionat dintr-un suport matalic astfel incat sa redea cat mai real forma de cap a animalului, peste care se intinde o piele de miel, fiind impodobit ulterior cu sireaguri de margele. Tinerii ce imbraca acest costum poarta de la gat in jos un cojoc lung intors pe dos sau o blana de oaie, in mana tin un toiag (bata) avand la unul dintre capete un lant scurt de care se prinde un ( franj )de culoare rosie . De notat faptul ca fiecare sat component al comunei intruneste caracteristicile traditionale participand la desfasurarea acestor parade prin cetele proprii de caiuti, ursi, capre etc. Cetele de ursi sunt formate din grupuri de 3 pana la 6 personaje, in frunte cu un ursar, costumul acestuia fiind confectionat dintr-un material in care rosul este culoarea predominanta.
Tinerii cei mai vanjosi ce imbraca aceste masti, au ocazia de-asi etala forta si iscusinta, caractere intalnite la urs, ridicandu-si ursarul pe bate si purtat pe umerii acestora, isi fac loc prin multimea adunata la aceasta desfasurare de parade mascate ce au loc in ultima zi a anului in centrul satul Banesti, intrand in spatiul special amenajat, scena derularii acestor traditii, in acompaniamentul tobei si strigatelor produse de catre ursar.
Jocul ursilor este imprimat dupa un ritual vechi, in care se mimeaza moartea ursului apoi reinvierea, rotirea acestora in cerc si ridicarea pe toiag (bata), facand parca aluzie la depasirea iernii acestui animal prin hibernare si venirea primaverii, simbol al regenerarii vegetatiei. Jocul ursilor este la fel de spectaculos ca si cel al caiutiilor fiind foarte apreciat. De mentionat ca caracteristicile acestui joc al ursilor este foarte asemanator, intalnit si in satele invecinate, Chiliseni,Bosanci,Poieni etc.
Jocul caprei
Un loc deosebit il ocupa si jocul caprei, intre jocurile cu masti.
Costumul este confectionat dintr-un cap care sa redea cat mai real forma capului de capra sculptat in lemn, maxilarul inferior este mobil, in timpul dansului acesta este actionat fiind tras de o sfoara, producand sunetele unei clampaniri in ritm de fluier sau a strigaturilor intrepretate de catre cioban cum ar fi: Ta, ta, ta, caprita, ta!..Sa corespunda cat mai mult cu realitatea capul este incadrat de doua cornite impodobite cu oglinzi si panglici, fixat apoi de un bat care se sprijina de pamant. Corpul personajelor care intrepreteaza rolul caprei este acoperit in prezent cu o scoarta , peste care se coase diferite panglici, desi pana nu demult, copiil fiind imi amintesc ca costumul caprei era acoperit cu stuf. Astazi aceasta traditie este intalnita in satele vecine cum ar fi Veresti si Siminicea. Dansul caprei este saltaret,intrepretand rolul zvapaiat al acestor animale, totul se desfasoara pe ritmul si in acordul cantecelor unui fluieras. Ca si la jocul ursilor si la jocul caprei sunt intalnite mai multe faze printre care imbolnavirea, moartea si reinvierea.Cercetatorii presupun ca
dansul caprei provine din ceremoniile sacre arhaice inchinate mortii si renasterii divinitatii. Jocul caprei este cunoscut ca fiind numarul final, subordonandu-se cetelor de caiutii si ursi.
Un comentariu:
tineti o tot aja baietzi...va pupa mada...
Trimiteți un comentariu